Editorial

Acrivitatile extrascolare

Activitatile extrascolare, ne pot ajuta sa dobandim anumite capacitati, sau sunt doar o pirdere de timp? Aceasta este o intrebare pe si-o pun si parintii si ccopii deopotriva. Desi multi le considera o pirdere de timp, activitatile extrascolare pot fi utile si ii pot ajuta pe elevi sa isi infranga emotiile sau sa le transforme in emotii constructive. Diversitatea activitatilor extrascolare poate creste interesul elevilor pentru oferta educationala.
Secolul XXI a marcat un punct de turnură în evoluţia conceptelor de educaţie formală şi non-formală, aflate din ce în ce mai frecvent în centrul discursului educaţional internaţional. În plan european, iniţiativa promovării activităţii educative şcolare şi extraşcolare aparţine Consiliului Europei prin Comitetul de Miniştri care şi-a concretizat demersurile în recomandările adresate în acest domeniu statelor membre. Cel mai relevant document îl constituie Recomandarea din 30 aprilie 2003, care menţionează direcţiile de acţiune referitoare la recunoaşterea statutului echivalent al activităţii educative şcolare şi extraşcolare cu cel al educaţiei formale din perspectiva contribuţiei egale la dezvoltarea personalităţii copilului şi a integrării lui sociale.
Activitatatea extrascolara permite transferul si aplicabilitatea cunostintelor, abilitatilor si competentelor dobandite in cadrul orelorde curs, in activitatile zilnice. Pe langa faptul ca sunt utile, aceste activitati extrscolare pot fi recreative ajutand la dezvoltarea gandirii critice, stimuland creativitatea si implicarea in actul educational.
Cadrele didactice ar trebui sa aiba un rol important in a starni dorinta de implicare a aelevilor, pentru ca numai prin intermediul acestor activitati elevii pot pune in practica notiunile invatate in cadrul orelor de curs. Activităţile extraşcolare au rolul de cultivare a gândului, a sufletului, a dorinţei de frumos şi mişcare si poate îmbraca forme multiple. În scopul socializării şi intergrării copiilor, completarea activităţilor educative din şcoală se realizează cu aportul activităţilor extraşcolare a căror gamă este în continuă lărgire în fiecare an.
Scopul general al acestor activităţi este creşterea gradului de adaptare a copiilor la viaţa socială, mai exact, dezvoltarea autonomiei personale şi sociale, a comportamentului în grup; creşterea stimei de sine şi a stării de bine prin posibilitatea afirmării în grupul social; intensificarea implicării părinţilor în dezvoltarea elevilor. Aceste activităţi sunt organizate de cadrele didactice şi majoritatea iau forma unei colaborări între grupele de copii sau chiar cu alte instituţii.
Strategia de dezvoltare a activităţii educative şcolare şi extraşcolare porneşte de la premiza că abordarea educaţională complementară formal – non-formal asigură plus valoarea sistemului educaţional. Astfel, se valorifică rolul definitoriu pe care educaţia îl exercită în pregătirea tuturor copiilor de a deveni cetăţeni activi într-o societate dinamică, în continuă schimbare, contribuind totodată la procesul permanent de îmbunătăţire a calităţii vieţii. Strategia urmăreşte îmbunătăţirea calitativă a nivelului de educaţie absolut necesară în contextul unor schimbări complexe la nivelul vieţii de familie, a pieţei forţei de muncă, a comunităţii, a societăţii multiculturale şi a globalizării. Educaţia de bună calitate presupune aplicarea modelului diversităţii prin abordarea diferenţiată, iniţierea de proiecte în care să fie implicaţi elevi, cadre didactice de diferite specialităţi, parteneri educaţionali, pornind de la părinţi, societatea civilă, media şi comunitate. Strategia accentuează importanţa multiplicării experienţelor pozitive înregistrate în domeniul activităţii educative şcolare şi extraşcolare şi impune extinderea spaţiului de intervenţie în procesul educaţional curricular, în scopul valorificării tuturor valenţelor educative ale conţinutului învăţării în interesul superior al copilului