Editorial

Acrivitatile extrascolare

Activitatile extrascolare, ne pot ajuta sa dobandim anumite capacitati, sau sunt doar o pirdere de timp? Aceasta este o intrebare pe si-o pun si parintii si ccopii deopotriva. Desi multi le considera o pirdere de timp, activitatile extrascolare pot fi utile si ii pot ajuta pe elevi sa isi infranga emotiile sau sa le transforme in emotii constructive. Diversitatea activitatilor extrascolare poate creste interesul elevilor pentru oferta educationala.
Secolul XXI a marcat un punct de turnură în evoluţia conceptelor de educaţie formală şi non-formală, aflate din ce în ce mai frecvent în centrul discursului educaţional internaţional. În plan european, iniţiativa promovării activităţii educative şcolare şi extraşcolare aparţine Consiliului Europei prin Comitetul de Miniştri care şi-a concretizat demersurile în recomandările adresate în acest domeniu statelor membre. Cel mai relevant document îl constituie Recomandarea din 30 aprilie 2003, care menţionează direcţiile de acţiune referitoare la recunoaşterea statutului echivalent al activităţii educative şcolare şi extraşcolare cu cel al educaţiei formale din perspectiva contribuţiei egale la dezvoltarea personalităţii copilului şi a integrării lui sociale.
Activitatatea extrascolara permite transferul si aplicabilitatea cunostintelor, abilitatilor si competentelor dobandite in cadrul orelorde curs, in activitatile zilnice. Pe langa faptul ca sunt utile, aceste activitati extrscolare pot fi recreative ajutand la dezvoltarea gandirii critice, stimuland creativitatea si implicarea in actul educational.
Cadrele didactice ar trebui sa aiba un rol important in a starni dorinta de implicare a aelevilor, pentru ca numai prin intermediul acestor activitati elevii pot pune in practica notiunile invatate in cadrul orelor de curs. Activităţile extraşcolare au rolul de cultivare a gândului, a sufletului, a dorinţei de frumos şi mişcare si poate îmbraca forme multiple. În scopul socializării şi intergrării copiilor, completarea activităţilor educative din şcoală se realizează cu aportul activităţilor extraşcolare a căror gamă este în continuă lărgire în fiecare an.
Scopul general al acestor activităţi este creşterea gradului de adaptare a copiilor la viaţa socială, mai exact, dezvoltarea autonomiei personale şi sociale, a comportamentului în grup; creşterea stimei de sine şi a stării de bine prin posibilitatea afirmării în grupul social; intensificarea implicării părinţilor în dezvoltarea elevilor. Aceste activităţi sunt organizate de cadrele didactice şi majoritatea iau forma unei colaborări între grupele de copii sau chiar cu alte instituţii.
Strategia de dezvoltare a activităţii educative şcolare şi extraşcolare porneşte de la premiza că abordarea educaţională complementară formal – non-formal asigură plus valoarea sistemului educaţional. Astfel, se valorifică rolul definitoriu pe care educaţia îl exercită în pregătirea tuturor copiilor de a deveni cetăţeni activi într-o societate dinamică, în continuă schimbare, contribuind totodată la procesul permanent de îmbunătăţire a calităţii vieţii. Strategia urmăreşte îmbunătăţirea calitativă a nivelului de educaţie absolut necesară în contextul unor schimbări complexe la nivelul vieţii de familie, a pieţei forţei de muncă, a comunităţii, a societăţii multiculturale şi a globalizării. Educaţia de bună calitate presupune aplicarea modelului diversităţii prin abordarea diferenţiată, iniţierea de proiecte în care să fie implicaţi elevi, cadre didactice de diferite specialităţi, parteneri educaţionali, pornind de la părinţi, societatea civilă, media şi comunitate. Strategia accentuează importanţa multiplicării experienţelor pozitive înregistrate în domeniul activităţii educative şcolare şi extraşcolare şi impune extinderea spaţiului de intervenţie în procesul educaţional curricular, în scopul valorificării tuturor valenţelor educative ale conţinutului învăţării în interesul superior al copilului

Interviul

Interviu cu un domn profesor


R: De cat timp predati in acest liceu?Prof.: Predau aici de 10 ani, de cand mi-am inceput cariera de profesor.

R: e puteti recomanda un film nou, o carte buna pe care ati citit-o recent si un album preferat, dar care nu este prea cunoscut?
Prof.:Cam seceta luna asta, asa ca iti recomand un film ceva mai vechi, Persepolis ii zice, este animatie (serioasa), al regizoarei Marjane Satrapi. Cine l-a scapat la vremea lui merita sa faca efortul sa-l gaseasca. In privinta cartilor, aici treaba-i mai dificila, dar as recomanda pe ultima a lui Serban Foarta - Micul print (fara diacritice!!)

R: Cum ati descrie, in cateva fraze, literatura romana contemporana?
Prof: Extrem de vie (da, chiar asa, desi atatia se lamenteaza ca n-ar prea sta asa lucrurile!), de pestrita (dar care-i baiul?), dar mai ales, pentru toate gusturile.

R: e puteti da cateva nume de carti publicate recent de autori romani, care merita citite?
Prof: ici chiar m-ai incuiat! Ca-s multe. Ma opresc doar la doi autori: Filip Florian (Degete mici, Baiuteii - dar asta-i ceva mai veche, vreo doi ani) si Razvan Vasilescu (Teodosie cel Mic).

R: Ce parere aveti despre starea actuala a culturii in Romania ? Credeti ca se poate compara macar in anumite domenii cu cea din Occident?
Prof: Cultura la noi nu sta nici mai bine, nici mai rau decat pe la altii. De lamentat, ne lamentam mereu, ca asa-i la moda. Dar la fel se lamentau si generatiile anterioare (interbelicii, de exemplu). Cine-i interesat are de unde alege, slava Domuului, cine nu, Dumnezeu cu mila. Cultura nu-i chiar pentru ,,mase", iar cine vrea sa fie ,,altfel", trebuie sa faca efortul sa mai si caute. Iar azi e mai usor decat ,,ieri" (cautatul, evident!). Daca nu, ramane cum l-au facut parintii(!). Se poate trai si asa, desi-i pacat.